Cele 100 de kanji N5, luate pe rând: componente, citiri, mnemonice
Cele 100 de kanji de nivel N5 sunt primul obstacol serios după alfabetele kana și, dacă le ataci prin memorare brută, și primul motiv de abandon. Pagina asta e un ghid practic: în ce ordine merită învățate, cum funcționează de fapt citirile ON și KUN și cum construiești mnemonice care rezistă mai mult de o zi. Lista completă, cu traducere în română și engleză, componente, cuvinte-exemplu și animații de scriere, e gratuită în Kanazora și merge și offline.
Deschide aplicația Gratuit, fără cont. Merge și offline.
În ce ordine să înveți cele 100 de kanji N5
Lista kanji N5 nu se învață în ordinea din dicționar. În aplicație cele 100 de semne sunt împărțite în zece grupe tematice — numere, timp și calendar, oameni și familie, natură și vreme, poziții și direcții, acțiuni, însușiri, locuri, școală și lucruri de zi cu zi — și cam asta e și ordinea bună de urmat. Începe cu numerele (一 二 三 … 十): au puține trăsături, apar în date, ore și prețuri, și îți dau imediat senzația că citești ceva real. Continuă cu timpul (日 月 年 時), apoi cu oamenii (人 女 男 子). Abia după primele cinci grupe — cam șaizeci de semne — treci la acțiuni și însușiri, unde încep să apară terminațiile în hiragana. Două-trei kanji noi pe zi, plus cinci minute de recapitulare, e un ritm pe care îl poți ține luni întregi. Zece pe zi arată bine în prima săptămână și se prăbușește în a doua.
Citirile ON și KUN, explicate fără confuzie
Aproape fiecare kanji are cel puțin două citiri. Citirea KUN e cuvântul japonez vechi pe care semnul a venit să-l scrie: 山 singur se citește yama, „munte”. Citirea ON imită pronunția chinezească veche și apare mai ales când două kanji stau lipite: 富士山 devine Fuji-san. Regula practică pentru începători: kanji singur sau urmat de hiragana → KUN; kanji lipit de alt kanji → ON. Are excepții, dar te scoate din impas la aproape tot ce întâlnești la N5. Greșeala clasică e să înveți citirile ca pe o listă seacă — ジツ、ニチ、ひ、か — care nu rămâne. Învață în schimb cuvinte întregi: 日本 (Nihon), 今日 (kyō), 日曜日 (nichiyōbi). Fiecare kanji are un mnemonic pentru citirea ON și, acolo unde există o citire KUN, încă unul separat pentru ea, plus cuvintele în care apare, cu pronunție înregistrată de vorbitori nativi.
Componente și mnemonice: de ce ține minte creierul
Un kanji nu e un desen pe care îl copiezi trăsătură cu trăsătură, ci o construcție din piese care se tot repetă. 男 e câmpul de orez (田) peste putere (力) — forța care lucrează pământul. 時 pune soarele (日) lângă templu (寺), locul unde bătea clopotul orei. Odată ce vezi piesele, o sută de semne devin un set mult mai mic de componente care se tot repetă, și de aici pornește tot: iei componentele, sensul și sunetul citirii și le legi într-o scenă scurtă și absurdă. Cu cât e mai ridicolă și mai personală, cu atât se prinde mai bine. Aplicația îți dă componentele, explicația reală a formei (de unde vine istoric semnul) și câte un mnemonic pentru fiecare citire, în română și engleză — dar dacă îți vine ție unul mai bun, folosește-l pe al tău. Mnemonicul e o schelă: îl arunci după ce cuvântul intră în reflex.
Ordinea trăsăturilor și scrisul de mână
Ordinea trăsăturilor pare o formalitate până când încerci să scrii repede sau să cauți un semn desenându-l. Trei reguli acoperă majoritatea cazurilor: de sus în jos, de la stânga la dreapta, orizontala înaintea verticalei care o taie. Toate cele 100 de kanji au animație de ordine a trăsăturilor, deci vezi exact de unde pornește fiecare linie. Privitul e însă varianta slabă. În modul de scris desenezi semnul pe ecran și primești un scor, iar dacă preferi hârtia poți tipări fișe A4 cu semnele alese de tine. Scrisul de mână nu e obligatoriu pentru examen — JLPT e integral cu grile — dar cinci minute de scris fixează diferențele mici, gen 大 față de 犬 sau 土 față de 士, mult mai bine decât zece minute de privit.
Greșeli frecvente și cât durează, realist
Trei greșeli se repetă la aproape toți începătorii. Prima: kanji izolate, fără cuvinte. Un semn învățat singur se uită în două săptămâni; același semn văzut în trei cuvinte rămâne. A doua: sesiuni maraton. O oră duminica valorează mai puțin decât zece minute în fiecare zi, pentru că memoria se consolidează la intervale, nu la volum. A treia: amânarea recapitulării, pentru că „le știu”. Le știi azi. Sistemul de repetiție spațiată aduce mai des exact semnele la care greșești, tocmai ca să nu decizi tu ce merită repetat. Cât durează, realist: cu trei kanji noi pe zi și recapitulare zilnică, cele 100 intră în șase-opt săptămâni. Cu unul pe zi ajungi în vreo patru luni — tot bine, atâta timp cât nu te oprești.
Componente care se repetă
- 木 copac → 林 森 東 来 新 校 本
- 口 gură → 名 石 右 言 古 語
- 日 soare, zi → 時 東 書 白 早
- 一 unu → 二 三 百 天
- 十 zece → 千 南 古 早
- 人 om (acoperiș) → 金 今 食 会
- 土 pământ → 金 生 黒 社
- 儿 picioare → 四 先 見
Lista completă
| Kanji | Sens | 音 / 訓 | Exemplu |
|---|---|---|---|
| 一 | unu | イチ、イツ / ひと、ひと.つ | 一つ ひとつ — unu (obiect) |
| 二 | doi | ニ / ふた、ふた.つ | 二つ ふたつ — doi (obiecte) |
| 三 | trei | サン / み、み.つ、みっ.つ | 三つ みっつ — trei (obiecte) |
| 四 | patru | シ / よ、よ.つ、よっ.つ、よん | 四つ よっつ — patru (obiecte) |
| 五 | cinci | ゴ / いつ、いつ.つ | 五つ いつつ — cinci (obiecte) |
| 六 | șase | ロク / む、む.つ、むっ.つ | 六つ むっつ — șase (obiecte) |
| 七 | șapte | シチ / なな、なな.つ、なの | 七つ ななつ — șapte (obiecte) |
| 八 | opt | ハチ / や、や.つ、やっ.つ、よう | 八つ やっつ — opt (obiecte) |
| 九 | nouă | キュウ、ク / ここの、ここの.つ | 九つ ここのつ — nouă (obiecte) |
| 十 | zece | ジュウ、ジッ / とお、と | 十 じゅう — zece |
| 百 | o sută | ヒャク | 百 ひゃく — o sută |
| 千 | o mie | セン / ち | 千 せん — o mie |
| 万 | zece mii | マン、バン | 一万 いちまん — zece mii |
| 円 | yen; cerc; rotund | エン / まる.い | 円 えん — yen (monedă) |
| 日 | zi, soare | ニチ、ジツ / ひ、-び、-か | 日本 にほん — Japonia |
| 月 | lună (calendaristică), Lună (astru) | ゲツ、ガツ / つき | 月曜日 げつようび — luni |
| 火 | foc | カ / ひ、ほ | 火曜日 かようび — marți |
| 水 | apă | スイ / みず | 水曜日 すいようび — miercuri |
| 木 | copac, lemn | ボク、モク / き、こ | 木曜日 もくようび — joi |
| 金 | aur, bani, metal | キン、コン / かね、かな | 金曜日 きんようび — vineri |
| 土 | pământ, sol | ド、ト / つち | 土曜日 どようび — sâmbătă |
| 年 | an | ネン / とし | 今年 ことし — anul acesta |
| 時 | timp, oră | ジ / とき | 時間 じかん — timp, oră |
| 分 | minut, parte, a împărți | ブン、フン、ブ / わ-ける、わ-かる | 五分 ごふん — cinci minute |
| 半 | jumătate | ハン / なか-ば | 半分 はんぶん — jumătate |
| 今 | acum, prezent | コン、キン / いま | 今 いま — acum |
| 週 | săptămână | シュウ | 週末 しゅうまつ — weekend, sfârșit de săptămână |
| 何 | ce, cât | カ / なに、なん | 何 なに — ce |
| 人 | om, persoană | ジン、ニン / ひと | 人 ひと — om, persoană |
| 男 | bărbat | ダン、ナン / おとこ、お | 男 おとこ — bărbat |
| 女 | femeie | ジョ、ニョ / おんな、め | 女 おんな — femeie |
| 子 | copil | シ、ス / こ | 子供 こども — copil |
| 母 | mamă | ボ / はは | 母 はは — mama (mea) |
| 父 | tată | フ / ちち | 父 ちち — tata (meu) |
| 友 | prieten | ユウ / とも | 友達 ともだち — prieten |
| 先 | înainte, precedent, vârf | セン / さき | 先生 せんせい — profesor |
| 生 | viață, naștere, a trăi | セイ、ショウ / い(きる)、う(まれる)、なま、は(える) | 学生 がくせい — elev, student |
| 名 | nume | メイ、ミョウ / な | 名前 なまえ — nume |
| 私 | eu, privat, personal | シ / わたし、わたくし | 私 わたし — eu |
| 山 | munte | サン / やま | 山 やま — munte |
| 川 | râu | セン / かわ | 川 かわ — râu |
| 田 | câmp de orez, orezărie | デン / た | 田んぼ たんぼ — orezărie |
| 花 | floare | カ / はな | 花 はな — floare |
| 林 | pădurice, crâng | リン / はやし | 林 はやし — pădurice |
| 森 | pădure | シン / もり | 森 もり — pădure |
| 天 | cer, ceruri | テン / あめ、あま | 天気 てんき — vreme |
| 気 | energie, spirit, minte | キ、ケ | 天気 てんき — vreme |
| 雨 | ploaie | ウ / あめ、あま | 雨 あめ — ploaie |
| 空 | cer; gol | クウ / そら、から、あ(く) | 空 そら — cer |
| 石 | piatră | セキ、シャク、コク / いし | 石 いし — piatră |
| 上 | sus, deasupra, peste | ジョウ、ショウ / うえ、うわ、かみ、あ.げる、あ.がる、のぼ.る | 上 うえ — sus, deasupra |
| 下 | jos, sub, dedesubt | カ、ゲ / した、しも、もと、さ.げる、さ.がる、くだ.る、お.りる | 下 した — jos, sub |
| 中 | mijloc, interior, în | チュウ / なか、うち | 中 なか — interior, mijloc |
| 左 | stânga | サ / ひだり | 左 ひだり — stânga |
| 右 | dreapta | ウ、ユウ / みぎ | 右 みぎ — dreapta |
| 前 | în față, înainte | ゼン / まえ | 前 まえ — în față, înainte |
| 後 | după, în spate, mai târziu | ゴ、コウ / あと、うし.ろ、のち、おく.れる | 後ろ うしろ — în spate |
| 外 | afară, exterior, în afară | ガイ、ゲ / そと、ほか、はず.す、はず.れる | 外 そと — afară |
| 東 | est, răsărit | トウ / ひがし | 東 ひがし — est |
| 西 | vest, apus | セイ、サイ / にし | 西 にし — vest |
| 南 | sud, miazăzi | ナン / みなみ | 南 みなみ — sud |
| 北 | nord, miazănoapte | ホク / きた | 北 きた — nord |
| 行 | a merge, a se duce | コウ・ギョウ / い(く)・ゆ(く)・おこな(う) | 行く いく — a merge |
| 来 | a veni | ライ / く(る)・きた(る) | 来る くる — a veni |
| 見 | a vedea | ケン / み(る)・み(える)・み(せる) | 見る みる — a vedea, a privi |
| 聞 | a auzi, a asculta, a întreba | ブン・モン / き(く)・き(こえる) | 聞く きく — a asculta, a întreba |
| 食 | a mânca | ショク・ジキ / た(べる)・く(う) | 食べる たべる — a mânca |
| 飲 | a bea | イン / の(む) | 飲む のむ — a bea |
| 言 | a spune, a zice | ゲン・ゴン / い(う)・こと | 言う いう — a spune, a zice |
| 話 | a vorbi, poveste | ワ / はな(す)・はなし | 話す はなす — a vorbi |
| 読 | a citi | ドク・トク / よ(む) | 読む よむ — a citi |
| 書 | a scrie | ショ / か(く) | 書く かく — a scrie |
| 買 | a cumpăra | バイ / か(う) | 買う かう — a cumpăra |
| 出 | a ieși, a scoate | シュツ・スイ / で(る)・だ(す) | 出る でる — a ieși, a pleca |
| 入 | a intra, a introduce | ニュウ / い(る)・はい(る)・い(れる) | 入る はいる — a intra |
| 大 | mare | ダイ、タイ / おお(きい) | 大きい おおきい — mare |
| 小 | mic | ショウ / ちい(さい)、こ、お | 小さい ちいさい — mic |
| 高 | înalt, scump | コウ / たか(い) | 高い たかい — înalt, scump |
| 安 | ieftin, liniștit | アン / やす(い) | 安い やすい — ieftin |
| 新 | nou | シン / あたら(しい)、あら(た)、にい | 新しい あたらしい — nou |
| 古 | vechi | コ / ふる(い) | 古い ふるい — vechi |
| 長 | lung | チョウ / なが(い) | 長い ながい — lung |
| 多 | mult, numeros | タ / おお(い) | 多い おおい — mult, numeros |
| 少 | puțin | ショウ / すく(ない)、すこ(し) | 少ない すくない — puțin, puțini |
| 白 | alb | ハク、ビャク / しろ、しろ(い)、しら | 白い しろい — alb |
| 黒 | negru | コク / くろ、くろ(い) | 黒い くろい — negru |
| 早 | devreme, rapid | ソウ、サッ / はや(い) | 早い はやい — devreme, rapid |
| 校 | școală | コウ | 学校 がっこう — școală |
| 学 | a învăța, studiu | ガク / まな(ぶ) | 学生 がくせい — elev, student |
| 国 | țară | コク / くに | 国 くに — țară |
| 道 | drum, cale | ドウ / みち | 道 みち — drum |
| 店 | magazin, prăvălie | テン / みせ | 店 みせ — magazin |
| 駅 | gară, stație | エキ | 駅 えき — gară |
| 車 | mașină, vehicul | シャ / くるま | 車 くるま — mașină |
| 電 | electricitate | デン | 電車 でんしゃ — tren |
| 語 | limbă, cuvânt | ゴ / かた(る) | 日本語 にほんご — limba japoneză |
| 本 | carte; origine | ホン / もと | 本 ほん — carte |
| 文 | propoziție, text, scriere | ブン、モン / ふみ | 文 ぶん — propoziție |
| 会 | întâlnire, a se întâlni | カイ、エ / あ(う) | 会う あう — a se întâlni |
| 社 | companie; altar | シャ / やしろ | 会社 かいしゃ — companie |
Întrebări frecvente
- Câte kanji îmi trebuie pentru JLPT N5?
- JLPT nu publică o listă oficială de kanji, dar manualele și materialele de pregătire converg spre aproximativ 100 de semne. Cu cele 100 de aici acoperi ce apare în mod normal la nivelul N5.
- Trebuie să știu să le scriu de mână?
- Nu pentru examen — JLPT e integral cu grile. Scrisul te ajută însă să nu confunzi semnele asemănătoare, așa că merită câteva minute pe zi.
- Învăț întâi citirea ON sau citirea KUN?
- Nu le lua separat. Învață cuvinte întregi în care apare kanji-ul, iar citirile se așază singure, cu context și cu sunet.
- Pot începe kanji dacă abia am terminat hiragana?
- Da, dacă hiragana îți e stabilă — furigana și exemplele sunt scrise în kana. Katakana o poți învăța în paralel, nu te încurcă.
- Cât costă și merge fără internet?
- E gratuit, fără cont. Cele 100 de kanji, cuvintele-exemplu și pronunția înregistrată funcționează și offline, în română sau engleză.
Toate cele 100 de kanji JLPT N5, gratuit în română: componente, explicația formei, mnemonice pentru citirile ON și KUN și cuvinte care le folosesc.
Deschide aplicația